duminică, 28 februarie 2010

Pescuitul somnului





       
          Pescuitul somnului este foarte indragit de numerosi pescari datorita, poate in primul rand, misterului care pluteste in jurul acestui peste. Nu de putine ori capturile de somn sunt de-a dreptul spectaculoase, fiind capturate in ultimii ani exemplare de somn ce depasesc 45 kg. O astfel de captura record a fost inregistrata in lacul Fundeni Frunzanesti,si Faragau Mures, captura care a castigat trofeul Carligul de Aur acum cativa ani. Cea mai importanta captura (la pescuit sportiv) se pare ca provine tot din acea balta si are in jur de 65 kg. Din relatarile locuitorilor comunei Fundeni, balta are in prezent exemplare foarte mari de somn, unele care ar putea depasi 80-90 kg. Pe inserate, cand localnicii vin pe malul baltii sa-si cheme orataniile (rate si gaste) de pe luciul apei, multi au asistat la adevarate vanatori duse de monstrii adancurilor care faceau sa dipara uneori 2-3 rate in cateva clipe, sub privirile neputincioase ale stapanilor. Marele avantaj al acestor monstri il constituie stufurile plutitoare din aceste balti, adevarate fortarete pentru somni in campaniile de recoltare a pestelui.
         Pescuitul somnului da rezultate remarcabile noaptea, in special in intervalele orare 20.00 - 24.00 respectiv 03.00-06.00. Recunoscut ca sanitar al baltilor, somnul este atras de carnea usor alterata; ficatul de porc si intestinele de pasare sunt cel mai des utilizate ca momeli. De cele mai multe ori principiul "momeala mare-captura mare" este respectat. Pentru exemplarele de 10-15 kg rezultate bune se obtin si cu brotacei. Carligul folosit (simplu sau triplu) trebuie sa fie mare si rezistent, somnul avand gura larga, lacomia acestuia facand ca prada sa fie inghitita cu totul. Somnul este atras de sunetele joase, pescarii lipoveni utilizand in acest sens o uneala numita clonc, de forma unei linguri incovoiate care prin lovirea de luciul apei produce un zgomot asemenator cu cel al destuparii unei sticle de sampanie. Undele de frecventa joasa, chiar de intensitate mica, au proprietatea ca se pot propaga la distante mari si sunt foarte provocatoare pentru somnii uriasi. Am vazut constructii artizanale de generatoare de sunete de joasa frecventa, utilizate pe post de greutate, care au dat rezultate remarcabile la ademenirea somnilor. Difuzorul utilizat este de constructie speciala (are diametrul mic dar poate genera sunete de joasa frecventa). Acesta este conectat la un generator elecronic de frecventa joasa (max. 150 Hz).
          Firul utilizat pentru prinderea somnului trebuie sa fie rezistent. Pentru exemplarele mari se utilizeaza fire de 04. - 0.6 mm sau chiar mai mult. Firele textile sunt din ce in ce mai preferate la pescuitul exemplarelor mari. Varga trebuie sa fie rezistenta (actiune 100-300g) iar mulineta trebuie sa fie masiva, cu un angrenaj deosebit de rezistent. In rest, pescuitul somnului nu necesita o tehnica prea sofisticata, fiind asemanatoare cu cea a pescuitului la crap. Singurul lucru pe care este bine sa-l retineti este acela ca, deseori, somnul agatat se ascunde dupa obstacole sau intra sub stuf, de unde nu-l veti mai scoate; din primul moment al agatarii somnul trebuie manevrat cu atentie. Un alt aspect interesant este acela ca somnul odata intepat lupta cu indarjire iar cand simte ca este invins se baga in namol luand forma de secera. Daca fundul baltii este malos atunci este greu sa-l convingeti sa plece. Exemplarele mai mici sunt trase ca un galos; cele mari insa... pot ramane acolo. Unii pescari, inzestrati cu barca, pleaca pe fir incercand sa determine pestele sa se ridice din namol. De cele mai multe ori ramanem cu impresia ca firul este agatat. O tehnica mai putin cunoscuta de pescari este aceea ca somnul "ancorat" in namol poate fi usor scos la plimbare tensionand firul dupa care il vom ciupi precum coarda unui pian. Vibratiile inalte produse de aceasta manevra deranjeaza foarte tare pestele scotandu-l din namol fara mult efort. 
          Somnul mai musca bine si la rama alba de pamant (buchet de rame) preferand si buchetul de virmusi si uneori chiar si mamaliga. Acest din urma caz este relativ rar; in multe situatii mamaliga era inghitita de un carasel care devenea la randul lui momeala pentru somn.
          In apele curgatoare (Dunare in speta), latura de peste rapitor a somnului este mult mai pronuntata. Aici se pot prinde exemplare frumoase la naluci. Somnul se gaseste foarte des sub straturi foarte mari de apa; atunci trebuie alese nalucile cele mai mari si mai grele: MUSKY KILLER, GIANT KILLER, GIANT LUSOX, SYCLOPS 3 (lipiti doua palete No. 3 sau luati modelul din plumb pentru mare).
          Ca perioada optima de pescuit la somn, statisticile personale sau ale unor publicatii de specialitate indica perioada de inceput si de sfarsit de vara. Randamentul maxim este dat in luna iunie, mai ales perioada 15-30 iunie, in functie de factorii climatici aceasta extinzandu-se pana la jumatatea lunii iulie. Hrana din abundenta, dupa perioadele de hibernare din iarna si de reproducere din primavara, face ca somnul sa fie lacom si foarte activ. In lacul Frunzanesti (bazinul 2) pescari nesportivi au avut in perioada mentionata partide in care au capturat cu lanseta pana la 60 de exemplare de somn pe seara, in greutate de 0.5- 12 kg/buc..
          Tehnica de pescuit la somn este in general simpla si poate fi dobandita usor intr-o singura partida de pescuit. Secretul la pescuitul somnului este sa nu va grabiti sa intepati pestele decat cand acesta trage hotarat. 
           Fir intins!

marți, 16 februarie 2010

Lacul Toldal-Mures

Este situat la aproximativ 30 Km de Tg.Mures.inspre Faragau,via Glodeni.Se percepe taxa,si se poate pescui si pe timp de noapte.Este populat cu crap,salau,stiuca,caras si fitofag.Capturile prinse se pot lua acasa,indiferent de cantitate.Lacul are o adancime de aprox.4 metri,si fundul este namalos.Exista drum de acces in jurul lacului.Fir intins!

miercuri, 10 februarie 2010

Doua retete de boilies



1.  faina de malai proaspata,dublu macinata prin rasnita de cafea(500gr),unt de arahide(5linguri mari),caseina(3liguri),faina de peste(200gr),gelatina(1lingura dizolvata in apa),5 oua,aroma speciala de boilies,colorant galben.Bilele obtinute se fierb pana ies la suprafata.

2.  gris macinat foarte fin(pulbere 500gr),zahar vanilat(50gr),gelatina(o lingura dizolvata in apa),faina de grau(150gr), aroma de boilies,(optional faina de peste(200gr)).Bilele se fac mai mici pentru ca isi maresc de 2,5ori volumul la fierbere.Se fierb pana ies la suprafata si se lasa la uscat pe o carpa groasa si moale (un burete) ca sa nu se deformeze.

sâmbătă, 6 februarie 2010

Lacul Faragau-Mures






Lacul Faragau-Mures,este situat la aproximativ 30 km de Tg.Mures,inspre Reghin,varianta Glodeni;sau la aprox.20 km. de Reghin,inspre Cluj,varianta Apahida.Desi este declarat rezervatie naturala,se accepta totusi pescuitul,atat de zi cat si de noapte.Ce prinzi poti duce acasa.Lacul are multa vegetatie pe fund inspre mal,si mai putina in adancime,si are o suprafata de aproximativ 100 ha. iar adancime de aprox.5-7 m.Este renumit pentru marimea bucatilor cu care este populat,care nu vin des la carlig,dar cand vin,sa te tii.Este populat cu crap,somn,stiuca,fitofag.
Ca o idee,au fost rupte nailoane de 40 in timpul drilingului.

Generalitati in pescuitul crapului

Cautarea locului potrivit
Multi pescari gresesc, cautind sa ajunga aproape intotdeauna in locul "preferat". Va este cunoscut, desigur, impulsul de a cauta locul cunoscut de multi pentru pescuit, unde un cunoscut a "agatat" de curind o captura uimitoare. Bineinteles, este posibil ca unii pesti sa fie "pe pozitii", dar acest fapt nu se adevereste intotdeauna. Cel care îsi foloseste instinctul si cauta locuri noi va prinde, in perspectiva, mai mult. Cine pescuieste in locuri mai cunoscute va trebui sa imparta prada cu alti pescari, care cunosc deja locul. De aceea, se impune sa cautati locuri noi, cu potential
Cine cauta gaseste!
Exista pescari profesionisti care isi petrec 75 la suta din timp cautind pestii si doar restul pescuind propriu-zis. Citeodata, acesti impatimiti cauta crapul o zi intreaga, dar in cazul acesta nu dureaza mai mult de o ora pina sa prinda un exemplar capital. Daca ne asezam de la inceputul partidei de pescuit intr-un loc oarecare sau intr-un "loc-atractie", probabil ca am sta toata ziua si am privi neputinciosi virful unditei, fara sa prindem nimic. Nu este o "vrajitorie" sa gasim un loc bun. Este nevoie doar de o gindire sanatoasa, de un simt al apei si de intuitie.
Apa, vint si caldura
Intr-o anumita privinta, crapii sînt ca si oamenii: le place comoditatea. Trebuie sa cautam apa cu mult oxigen, nu prea rece si cu multa hrana. Luam in considerare, intotdeauna, anotimpul in care pescuim. Pe timpul iernii, vinturile nord-estice reci fac sa scada foarte repede temperatura apei. Desi exista destul oxigen, apa mai calda si placuta se gaseste, mai degraba la adincime mai mare. Vara este exact invers: datorita temperaturii ridicate a apei, scade continutul de oxigen, dar o data cu aparitia vintului, apele se "misca" crapii devenind, astfel, mai activi. Astfel de conditii sînt favorabile nu doar pentru crapi, ci si pentru hrana lor. De aici, si intelepciunea pescarilor care pescuiesc doar contra vintului. Crapii sînt pesti activi, care sar, se zbenguie si se ridica la suprafata apei. Cine observa apa atent va recunoaste multe asemenea semne. Se poate afla cu certitudine unde se gasesc crapii, dar atentie: acesti pesti sînt foarte agitati cind se muta intr-o alta parte a lacului, fenomen care apare mai ales la schimbarea vremii. De aceea, este mai bine sa determinati cursul (calea) crapului si sa fiti inaintea lui, la destinatie. Crapii se simt foarte atrasi de specificul apei, iar partea cea mai specifica a unei ape este zona de mal. Cine se camufleaza de privirile crapilor ii prinde direct sub virful unditei. Daca apa are multi pesti, crapii se retrag in zona malului opus, indiferent de faptul ca este vorba de un mal singuratic sau aflat in jurul unei insule. In afara de aceasta, crapii sînt foarte prudenti, iar pentru a avea senzatia de siguranta se ascund intre salcii, trunchiuri cazute in apa, tufisuri scufundate sI alte obstacole ce le ofera adapost.
"Strazile subacvatice"
Intotdeauna trebuie cautate caracteristici de sub suprafata apei, care nu se pot vedea cu ochiul liber. Putine lacuri au un fund uniform. De obicei, exista denivelari numeroase (insule scufundate, linii de pietris s.a.) In balastiere, liniile mari de prundis sînt folosite de crapi ca o retea de strazi. Prezinta, de asemenea, importanta schimbarea brusca a adincimii apei. Cu cit este mai mare deosebirea, cu atît sînt mai importante însusirile subacvatice ale apei si cu atît exista mai multi crapi.
Lut, mil, pietris...
Mai ales in lacurile obisnuite, este bine sa se cunoasca provenienta solului, a fundului apei. Se foloseste o lanseta puternica, fir impletit si o bila din otel de greutate medie, care se arunca la o departare cit mai mare. Otelul va transmite calitatea solului prin virful lansetei. Pentru ca snurul impletit nu se intinde, deviatiile virfului vor indica miscarile sferei. Daca palpita virful lansetei, atunci e vorba de pietris. O miscare lenesa indica faptul ca fundul apei este plin de mil. Astfel se obtin informatii utile despre relieful sub apa. Schimbarea adincimii, fundul, vremea sI perceptiile optice sînt partile unui puzzle care ne conduc la crap.