sâmbătă, 6 februarie 2010

Generalitati in pescuitul crapului

Cautarea locului potrivit
Multi pescari gresesc, cautind sa ajunga aproape intotdeauna in locul "preferat". Va este cunoscut, desigur, impulsul de a cauta locul cunoscut de multi pentru pescuit, unde un cunoscut a "agatat" de curind o captura uimitoare. Bineinteles, este posibil ca unii pesti sa fie "pe pozitii", dar acest fapt nu se adevereste intotdeauna. Cel care îsi foloseste instinctul si cauta locuri noi va prinde, in perspectiva, mai mult. Cine pescuieste in locuri mai cunoscute va trebui sa imparta prada cu alti pescari, care cunosc deja locul. De aceea, se impune sa cautati locuri noi, cu potential
Cine cauta gaseste!
Exista pescari profesionisti care isi petrec 75 la suta din timp cautind pestii si doar restul pescuind propriu-zis. Citeodata, acesti impatimiti cauta crapul o zi intreaga, dar in cazul acesta nu dureaza mai mult de o ora pina sa prinda un exemplar capital. Daca ne asezam de la inceputul partidei de pescuit intr-un loc oarecare sau intr-un "loc-atractie", probabil ca am sta toata ziua si am privi neputinciosi virful unditei, fara sa prindem nimic. Nu este o "vrajitorie" sa gasim un loc bun. Este nevoie doar de o gindire sanatoasa, de un simt al apei si de intuitie.
Apa, vint si caldura
Intr-o anumita privinta, crapii sînt ca si oamenii: le place comoditatea. Trebuie sa cautam apa cu mult oxigen, nu prea rece si cu multa hrana. Luam in considerare, intotdeauna, anotimpul in care pescuim. Pe timpul iernii, vinturile nord-estice reci fac sa scada foarte repede temperatura apei. Desi exista destul oxigen, apa mai calda si placuta se gaseste, mai degraba la adincime mai mare. Vara este exact invers: datorita temperaturii ridicate a apei, scade continutul de oxigen, dar o data cu aparitia vintului, apele se "misca" crapii devenind, astfel, mai activi. Astfel de conditii sînt favorabile nu doar pentru crapi, ci si pentru hrana lor. De aici, si intelepciunea pescarilor care pescuiesc doar contra vintului. Crapii sînt pesti activi, care sar, se zbenguie si se ridica la suprafata apei. Cine observa apa atent va recunoaste multe asemenea semne. Se poate afla cu certitudine unde se gasesc crapii, dar atentie: acesti pesti sînt foarte agitati cind se muta intr-o alta parte a lacului, fenomen care apare mai ales la schimbarea vremii. De aceea, este mai bine sa determinati cursul (calea) crapului si sa fiti inaintea lui, la destinatie. Crapii se simt foarte atrasi de specificul apei, iar partea cea mai specifica a unei ape este zona de mal. Cine se camufleaza de privirile crapilor ii prinde direct sub virful unditei. Daca apa are multi pesti, crapii se retrag in zona malului opus, indiferent de faptul ca este vorba de un mal singuratic sau aflat in jurul unei insule. In afara de aceasta, crapii sînt foarte prudenti, iar pentru a avea senzatia de siguranta se ascund intre salcii, trunchiuri cazute in apa, tufisuri scufundate sI alte obstacole ce le ofera adapost.
"Strazile subacvatice"
Intotdeauna trebuie cautate caracteristici de sub suprafata apei, care nu se pot vedea cu ochiul liber. Putine lacuri au un fund uniform. De obicei, exista denivelari numeroase (insule scufundate, linii de pietris s.a.) In balastiere, liniile mari de prundis sînt folosite de crapi ca o retea de strazi. Prezinta, de asemenea, importanta schimbarea brusca a adincimii apei. Cu cit este mai mare deosebirea, cu atît sînt mai importante însusirile subacvatice ale apei si cu atît exista mai multi crapi.
Lut, mil, pietris...
Mai ales in lacurile obisnuite, este bine sa se cunoasca provenienta solului, a fundului apei. Se foloseste o lanseta puternica, fir impletit si o bila din otel de greutate medie, care se arunca la o departare cit mai mare. Otelul va transmite calitatea solului prin virful lansetei. Pentru ca snurul impletit nu se intinde, deviatiile virfului vor indica miscarile sferei. Daca palpita virful lansetei, atunci e vorba de pietris. O miscare lenesa indica faptul ca fundul apei este plin de mil. Astfel se obtin informatii utile despre relieful sub apa. Schimbarea adincimii, fundul, vremea sI perceptiile optice sînt partile unui puzzle care ne conduc la crap.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu