marți, 14 decembrie 2010

Fishing mania

    first day
    night
    second day
    the next day evening   
                                          pictures from Academiapescarilor PunctRo

miercuri, 10 noiembrie 2010

Momeli

Momeli de natura animala prelucrate

Nr.
Denumire
Mod de folosire
Preferat de:
1.
Branza topita
Cuburi din branza si cocoloase
din paste cu branza.
2.
Cascaval moale
Cuburi mici cu latura de cca.
1 cm.
3.
Ou fiert si tocat
Cocoloase dintr-un amestec de
branza cu mamaliga sau
paine umeda.
Aproape toti pestii din
apele dulci.
4.
Svaitel ras
Cocoloase din svaitel ras cu
mamaliga sau paine umeda.


   Momeli din animale moarte,
folosite in ape dulci
Nr.
Denumire
Mod de folosire
Preferat de:
 1.
Bucati de pestisori
Bucati tari din coada, spinare,
cap, la dimensiuni potrivite
pestelui urmarit.
 2.
Carne din picioare
de broasca
Se taie si se jupoaie picioarele.
Se teie carnea in bucati mici.
 3.
Carne de rac
Se soate carnea din coada si
clesti.
Se folosesc bucati crude.
 4.
Carne de scoica de
apa dulce
Se folosesc bucati din picior
taiate la dimensiunea potrivita.
 5.
Ficat alterat
Se taie cuburi mici.
 6.
Intestine de gaina,
rata, gasca
Se taie bucati de 3-5 cm si se
agata in ancore. Nu se golesc
de continut!
 7.
Intestine de stiuca
Se taie bucati crude de 15-16
cm si se agata in ancure.
 8.
Sange de pasare
Se amesteca sangele cu putina
vata rasfirata. Dupa inchegare
se taie in cuburi mici.
 9.
Slanina de porc
Cruda sau putin fripta sa taie
in cuburi mici.
Felioare de slanina pot inlocui
viermusii.
10.
Splina si ficat
proaspete de vita
Se taie bucati crude la
dimensiunea dorita.


Momeli naturale, vegetale.
Nr.
Denumire
Mod de folosire
Preferat de:
 1.
Cartof
Cuburi de cartof fiert pentru a
se inmuia putin.
Babusca, platica,crap,
oblete,lin, scobar

 2.
Faina de grau
Se foloseste in obtinerea unor
paste si a mamaligii.
 3.
Fructe (cirese,
visine, coacaze,
zmeura, dude,
prune, caise,
struguri)
Se folosesc cele bine coapte,
moi.
 4.
Grau
1-3 boabe fierte, nepleznite, in
carlig.
 5.
Gris
Se foloseste in amestec la
prepararea unor paste.
 6.
Mazare verde
1-2 boabe fierte sau din
conserva, in carlig.
 7.
Mazare uscata
1-2 boabe fierte pana se
inmoaie, in carlig.
 8.
Malai
Se foloseste pentru botinerea
mamaligii sau a diferitelor
paste.
 9.
Ovaz decorticat
2-3 seminte fierte (5-6 ore) pe
carlig.
10.
Porumb uscat
1-2 boabe fierte (5-6 ore) in
carlig.
11.
Porumb verde (in
lapt, de preferat
porumbul zaharat)
1-3 boabe moi (proaspete sau
din conserva) in carlig.
Stiuletele de porumb se poate
pastra foarte bine in congelator.

luni, 6 septembrie 2010

Partida de pescuit la crap pe lacul Cser - Ungaria

sâmbătă, 7 august 2010

Solunar August 2010

luni, 19 iulie 2010

Monturi diverse

sâmbătă, 3 iulie 2010

Mreana (Barbus barbus)

     Ruda cu cleanul si crapul, mreana traieste in apele curgatoare, fiind raspandit in Dunare si afluentii sai, raurile colinare si de ses, pana in zona lipanului. Prefera apele repezi si reci, cu valtori si bulboane adanci, cu fund nisipos sau prundis.
Corpul mreanei este fusiform, capul ascutit, gura subterminate cu buze groase si patru mustati. Culoarea spatelui este predominant verde, iar pe lateral este mai deschisa la culoare avand pete mici negre. Solzii sunt maruti, inotatoarele pectorale ventrale si anale sunt puternice si au coloarea portocalie sau rosu. Obisnuit are 25 - 60 cm cu o greutate de 0,4 -1,5 kg, ajungand usor la 3-5 kg. In Dunare s-au prins si exemplare de 9 10 kg. Primavara, in lunile aprilie-mai migreaza pentru depunerea icrelor, urcand in zona lipanului. Perioadele de hranire ale mrenei sunt: martie - aprilie, inainte de boiste si septembrie - octombrie. Prefera apele usor tulbure decat cele limpede, ea fiind sperioasa. Se hraneste mai mult noaptea, cu insecte, virmi, moluste, larve.
Locurile in care o vom cauta sunt: marginile suvoiului, dupa diferite obstacole din apa (copaci, stanci, insulite), golfurile din marginea vadului si in curentul puternic al apelor. Mreana se poate pescui cu pluta si cu plumbul pe fundul apei, insa rezultatele cele mai bune la avem de regula pescuind cu plumbul greu si cu lanseta.
Metoda "cu pluta" se practica in special vara cand se poate intra in apa. Vom folosi fie o bologneza de 6 - 7 m, fie o varga de 8 m. In cazul bolognezei folosim o mulineta usoara, fir de 0.12 mm, pluta tip morcov sau picatura si carlige Cristal nr. 10 - 12 legate direct, fara forfac. Linia este aceeasi si in cazul folosirii vegii. Nadirea se va face cu cativa bulgari de pamant amestecaticu grau, arpagas sau viermusi.
La metoda cu plumb pe fundul albiei folosim o lanseta de 2.40 - 3 m, cu actiune 40 - 80 g, echipata cu o mulineta medie, iar pe tambur va fi un fir de 0.27. Carligele Cristal nr. 2 - 6, cu tija scurta, in functie de momeala, vor fi legate cu forfac de 0.25 mm. Plumbii vor fi suficenti de grei pentru a sustine momeala pe loc in suvoi.
In carlig vom pune larve de rusalii sau burlai, rama rosie, coropisnita, greiere, lipitoare, branza fermentata (cu miros pronumtat), vierme de carie, sange inchegat, buchet de virmusi, mamaliga, paine. Inteparea mrenei trebuie sa fie prompta. Apucarea momelii este semnalata prin lovituri puternice. Vom intepa energic dintr-o singura miscare pentru a invinge curentul apei dupa care putem invinge mreana prin calm si regland frana mulinetei. Mreana este un peste puternic care ofera multe satifactii pescarului sportiv asa ca eliberati-o pentru a va bucura si alta data de placerea luptei.
 
     Lungimea minima admisa la pescuit: 27 cm.

vineri, 2 iulie 2010

duminică, 20 iunie 2010

PLATICA (Abramis brama danubi)





Denumire: PLATICA (Abramis brama danubi)
Familia: Ciprinide.
Denumire populara: platica, barca, carjanca, latita, plastaica, proschir, platicuta, sanet.
Raspandire pe glob: In toate apele dulci ale Europei, mai putin in sud.
Raspandire in Romania: In zonele inferioare ale raurilor, Dunare(si baltile ei), in lacuri si balti de ses.
Caracteristici principale:
-Lungime: pana la 50 cm (exceptional 60-70 cm)
-Greutate: 0,5 - 1 kg (s-au prins insa si exemplare de 14 kg).
-Aspect: Corp inalt, turtit lateral, cu capul si gura mici. In rauri are culoarea argintie-galbuie pe flancuri, in balti fiind ruginie, iar in lacuri adanci rosie-bruna. Inotatoarele sunt albastrui, iar coada scobita adanc, cu aripioara de jos mai lunga.
Platica poate fi caracterizata ca un peste pasnic, sperios, timid, se hraneste cu viermi, larve acvative, icre, crustacee si moluste mici si plante. Exemplarele mari devin agresive si se hranesc si cu pestisori.
Se pescuieste la: vierme,larve de libelula,bobite de paine,porumb in lapte,arpacas,canepa prajita.
P.S. E un ghem de oase.